Lagarul avea inchisoare, cantina, scoala, infirmerie, grupuri sanitare colective si dormitoare, iar in incinta lui, cu suprafata depasind 5 ha, 2.500-3.000 de barbati, femei si copii au fost inchisi in perioada noiembrie 1941 - ianuarie 1945.
In prezent, din el nu au mai ramas decat cateva ziduri ruinate.
"Vestea ca situl este astazi protejat si salvat este formidabila. Nu se va mai putea face acolo orice", s-a bucurat Jacques Sigot, scriitor si istoric local, care a dezgropat din arhive istoria lagarului la inceputul anilor '80.
In cartea sa, "Sarmele ghimpate uitate ale Istoriei", acest ex-invatator a fost primul care a dezvaluit existenta acestui loc de internare, aflat sub controlul administratiei franceze, a carui istorie a fost ascunsa ulterior.
Regizorul Tony Gatlif i-a preluat cercetarile in turnarea filmului sau "Korkoro" (Libertate, lansat in primavara), in care se preocupa de represiunea tiganilor sub regimul de colaborare al Frantei cu ocupantul nazist (1940-1944).
Tiganii, ca si evreii, au fost obiectul unor persecutii sistematice in teritoriile supuse controlului Germaniei naziste si mai multe sute de mii dintre ei au pierit, potrivit istoricilor.